Urban Kiss

„Un protest urban, o revoltă în faţa absurdului lumii contemporane, în faţa societăţii ca sistem de îngradire, de limitare a libertăţii individului.”

Răzvan Mazilu

Eu sunt Răzvan şi urăsc acest oraş !

Sunt Moni­ca şi-l urăsc pe Răzvan !

Super spectacol ! Un melange de lumini, muzică şi coregrafie.

O poveste spusă din imagini şi dans.

Show-ul este format din 6 părţi:

Revolta, Iubirea, Sărutul, Orgasmul,  Speranţa, Moartea, Fericirea şi deşi începutul nu m-a impresionat, crescendo-ul este superb.

Sunt gradate stările prin care trece orice persoană într-o aglomeraţie urbană, de la disperare la extaz, de la extaz la resemnare şi de la resemnare la acceptare. O pledoarie pentru iubire şi în acelaşi timp o pledoarie contra depersonalizării pe care urbanul o impune din ce în ce mai des.

Nu lipsesc momentele de erotism, fie el muzical sau vizual. Dansul contemporan devine un surogat al cuvântului şi în combinaţie cu jocul de lumini şi de culoare, o metaforă a limbajului.

Marius Urzică reuşeşte să transforme calul cu mânere în „poantele” sale, realizând o combinaţie între sport şi dans surprinzător de plăcută.

Nu vă spun mai multe, vă invit să mergeţi să-l savuraţi şi voi.

Eu sunt Răzvan şi iubesc acest oraş !

Sunt Moni­ca şi-l iubesc pe Răzvan !

Bjork – Pagan Poetry

PS: În foaierul operetei, vă aşteaptă galeria Leonardo Da Vinci, galerie ce face parte dintr-un circuit cultural internaţional ce a înregistrat peste 20 milioane de vizitatori din marile oraşe europene, asiatice, nord-americane şi australiene.

Sunt prezentate modelele proiectate de Leonardo Da Vinci şi veţi avea ocazia să admiraţi aproximativ 50 de astfel de piese realizate în lemn, reproduceri fine ale schiţelor şi lucrărilor sale de acum 500 de ani.

Vânzătorul de iluzii…

Ţi-am spus ce o să fac cu DAR-ul tău ?

DAR-ul acela care răpăie-n cutie, înfundat ?

DAR-ul pe care mi l-ai oferit şi pe care am valsat?

Îţi spun acum că te invit să-l returnezi

La adresa din mandat.

Şi spune-i vânzătorului de vieţi,

DAR-UL… a fost refuzat.

Că l-am testat ca pe-un parfum,

Că l-am ghicit ca pe-o cafea,

Că l-am gustat ca pe-un şpriţ bun,

DAR că acest DAR nevinovat

S-a transformat treptat, treptat,

Într-un DAR de lepădat.

Şi că oricât mi-ar fi de drag

Darul tău din suflet dat,

Când TU eşti pe post de negustor

Sunt obligată să-ţi refuz

DAR-ul amăgitor.

Adresa o găseşti uşor:

Atriul 1, Ventricul 2

Strada Dorinţelor, colţ cu Amăgirilor,

Şi când ajungi în faţa uşii,

Nu te obosi să suni.

Intră…

Uşa e deschisă…

DAR nu-ţi lăsa pantofii-n drum.

Hallelujah (Leonard Cohen) – Allison Crowe